Sentința în dosarul în care Vîntu este acuzat de favorizarea lui Nicolae Popa a fost amânată

Curtea de Apel București a amânat, joi, pentru 20 iunie pronunțarea sentinței în dosarul în care Sorin Ovidiu Vîntu este acuzat de favorizarea lui Nicolae Popa, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru prăbușirea FNI.

Instanța Curții de Apel București a finalizat în 23 mai dezbaterile în acest dosar și a anunțat atunci că va lua o decizie în 6 iunie.

Joi, instanța a amânat pronunțarea unei sentințe în cazul apelurilor făcute de Sorin Ovidiu Vîntu, Octavian Țurcan și Alexandru Stoian împotriva deciziei Tribunalului București prin care au fost condamnați la pedepse cu închisoarea, cu executare sau cu suspendare, în dosarul privind favorizarea lui Nicolae Popa.

La ultimul termen de judecată, avocații au cerut achitarea celor trei sau casarea deciziei Tribunalului București și trimiterea dosarului la Judecătoria Buftea pentru rejudecare.

Sorin Ovidiu Vîntu a arătat în fața instanței că acest dosar a fost instrumentat „total neprofesionist” și că există informații incomplete, unele provenind chiar de la SRI. În acest context, Vîntu a declarat că vorbea foarte mult cu Nicolae Popa la telefon, căruia îi spunea „Viorel” și că de mai multe ori a încercat să-l convingă să revină în țară pentru redeschiderea dosarelor în care a fost judecat și condamnat.

Sorin Ovidiu Vîntu a mai spus că i-a promis lui Nicolae Popa suportul financiar în acest sens și că toate aceste discuții s-ar afla la SRI. Vântu a precizat că SRI ar fi făcut interceptări ale acestor discuții prin biroul de protecție, și nu prin mandat obținut de la judecător, iar aceste interceptări nu au fost depuse la dosar.

El a mai arătat că, prin șoferul său, i-a trimis lui Nicolae Popa 20.000 de euro după momentul arestării acestuia în Indonezia, dar aceasta nu poate fi considerată o favorizare.

Procurorii au solicitat respingerea apelurilor formulate de Vîntu, Țurcan și Stoian, arătând că Tribunalul București a stabilit o decizie corectă în această cauză.

În 2 octombrie 2012, în dosarul privind favorizarea lui Nicolae Popa, Tribunalul București i-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vîntu la doi ani de închisoare cu executare, pe Octavian Țurcan la un an de închisoare cu suspendare și pe Alexandru Stoian, șoferul lui Vîntu, la un an și șase luni de închisoare cu suspendare. Decizia a fost contestată de cei trei și de procurori la Curtea de Apel București.

Procurorii Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul instanței supreme i-au trimis în judecată, în 12 octombrie 2010, pe Sorin Ovidiu Vîntu și Octavian Țurcan pentru favorizarea lui Nicolae Popa și pe Alexandru Stoian pentru complicitate la această infracțiune.

Popa a fost condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare, pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbușirea Fondului Național de Investiții, în 2000, în urma căreia mai mult de 100.000 de români și-au pierdut banii investiți, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească circa o sută de milioane de euro compensații.

La scurt timp de la prăbușirea, în mai 2000, a Fondului Național de Investiții, Popa a plecat din țară. Aproape doi ani mai târziu, autoritățile române au emis pe numele lui un mandat internațional de arestare.

Procurorii au stabilit, în urma probatoriului administrat, că în perioada octombrie 2009 – ianuarie 2010, Sorin Ovidiu Vîntu ar fi transmis, din totalul sumei anuale de 200.000 euro „convenite cu condamnatul Popa Nicolae”, două tranșe de 50.000 euro, respectiv 20.000 de euro.

„Suma îi era necesară condamnatului pentru a se ascunde, în scopul de a nu fi descoperit de autoritățile îndrituite să pună în executare mandatul european de arestare emis pe numele său, pentru executarea pedepsei de 15 ani închisoare la care a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă și executorie”, potrivit procurorilor.

În acest scop, Sorin Ovidiu Vîntu ar fi identificat și modalitățile concrete de transfer al banilor, menite să prevină identificarea tranzacțiilor și persoanelor implicate în aceste operațiuni. Astfel, transferul sumei de 50.000 euro a fost pus în executare de Octavian Țurcan, arătau procurorii.

De asemenea, procurorii au mai stabilit că, la data de 11 noiembrie 2009, Sorin Ovidiu Vîntu, prin intermediul lui Alexandru Stoian, ar fi transmis o altă tranșă, de 20.000 euro, sumă ce urma a fi folosită pentru plata diferitelor servicii de care Nicolae Popa avea nevoie pentru a nu fi descoperit de autoritățile judiciare.

După arestarea lui Nicolae Popa, în 2 decembrie 2009, de către autoritățile judiciare indoneziene, Sorin Ovidiu Vîntu și Alexandru Stoian „au desfășurat acțiuni de sprijinire a infractorului Popa Nicolae, cu scopul îngreunării procedurii de extrădare a acestuia în România”, au mai arătat procurorii. Aceștia au precizat că sprijinul s-a concretizat în demersuri de îngreunare a procedurilor de extrădare, „pentru a-l scăpa pe condamnat de închisoare și a-l ajuta să rămână în Indonezia”.

Fostul director Gelsor, Nicolae Popa, a fost adus în țară din Indonezia în 22 aprilie 2011, după mai bine de zece ani de la prăbușirea Fondului Națonal de Investiții.

Sorin Ovidiu Vîntu a fost eliberat în 1 mai din Penitenciarul Jilava, după ce a executat pedeapsa de un an de închisoare pentru șantajarea lui Sebastian Ghiță.

În 13 septembrie 2012, procurorii Parchetului instanței supreme i-au trimis în judecată pe Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, Octavian Țurcan, foștii directori ai Petromservice Gheorghe Șupeală și Zizi Anagnostopol în dosarul delapidării Petromservice, prejudiciul produs fiind de peste 83,5 milioane de euro. Dosarul delapidării Petromservice este judecat la Tribunalul București.

Într-un alt dosar, în august 2012, procurorii DIICOT – Structura Centrală au început cercetările în cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, Octavian Țurcan, Gheorghe Șupeală și altor șapte persoane pentru spălare de bani și delapidarea patrimoniul Asociației Salariaților din cadrul SNP Petrom SA, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 12 milioane de euro.

Vîntu este judecat și în dosarul privind devalizarea Fondului Național de Investiții (FNI), fiind acuzat de spălare de bani și instigare la delapidare.